Tema 7

                                                           TEST

I. Încercuiti litera corespunzatoare răspunsului corect:

1. Pe frontul de vest s-a dat batalia de la:

a. Tannenberg                       b. Mărăşeşti                  c. Verdun                                            5 p

2. In primul razboi mondial s-au înfruntat alianţele:   

                                                                                                                                                5p

a. Antanta si Sfanta Alianţă    b. Puterile Centrale si Axa    c. Puterile Centrale şi Antanta

II. Precizaţi principala cauză şi pretextul primului război mondial                                12p

III. Ordonaţi cronologic următoarele evenimente:

            1.bătălia de la Verdun

            2.atentatul de la Sarajevo

            3.bătălia de la Marna

            4.bătălia de la Mărăşeşti                                                                                              12p

IV. Completaţi spaţiile libere cu răspunsurile corecte

            Primul război mondial s-a desfăşurat între anii  …………………….România a intrat în război în anul  ………………declarând război alianţei  ……………………cu scopul de a elibera………………….În vara anului 1917 românii i-au învins pe germani în luptele de la …………………., ………………şi  ……………………Victoriile românilor n-au putut fi valorificate datorită ieşirii……………… din război, România fiind nevoită să încheie pacea de la Bucuresti cu Puterile Centrale.                                                                                                16p

V.Stabiliţi corespondenţa dintre termenii din cele două coloane:

            1. Sarajevo                                                       A. înfrângerea Rusiei

            2. Revolutia bolşevică in Rusia                     B. armata româna

            3. Marasti, Marasesti, Oituz                            C. Lenin

            4. Tannenberg                                                  D. Franz Ferdinand                               20p

VI. Răspundeţi la următoarele întrebări:                                                                                    10p

     Ce invenţii sau inovaţii s-au realizat in materie de armament in război?

     Care au fost fronturile principale si ce ţări au luptat acolo?

VII. Numiţi motivul pentru care SUA au intrat in război si care a fost rolul americanilor in conflict.

                                                                                                                                                      10p

                                                                                             Se acordă 10 de puncte din oficiu.

Tema 6

Doc. 10

„Preşedintele Clemenseau a reuşit să-l impună, la conferinţa anglo-franceză din 25 martie 1918 pe generalul Ferdinand Foch comandant suprem al frontului aliat (11; 31-34). Pe de altă parte, participarea americanilor la război a devenit efectivă şi, în iulie 1918, 20 de divizii - ce însumau peste milion de oameni - comandate de generalul Pershing au fost gata să intre în acţiune. În aceste condiţii, a doua bătălie de pe Marna marchează o cotitură în desfăşurarea războiului. Ofensiva comandată de Foch (iulie 1918) a fost prima mare întâmplare "urâtă" care, aşa cum recunoştea şi Ludendorff a deschis drumul înfrângerilor germanilor (9; 164).

Începând cu 8 august 1918 Foch - devenit între timp mareşal - a declanşat o serie de atacuri care au respins trupele germane până pe "linia Siegfried". La sfârşitul lunii septembrie pe Frontul balcanic se produce o catastrofă pentru germani. Bulgaria a semnat armistiţiul şi trupele aliate ajung la Dunăre. „

C.Hlihor, ISTORIA SECOLULUI XX, Bucuresti, 1999

Sarcina de lucru:  sa mentioneze doua cauze ale ale infrangerii Germaniei in 1918

Doc. 11

“Art.42. – Germaniei ii este interzis sa pastreze sau sa construiasca fortificatii atat pa malul stang al Rinului cat si pe malul drept, la vest de linia trasata la 50 de km est de acest fluviu.

Art. 43 – sint  de asemenea interzise, in zona definita de art. 42., mentinerea sau gruparea de forte armate, fie cu titlu permanent, fie cu titlu temporar, ca si orice fel de manevre militare de orice natura si mentinerea oricaror facilitati materiale de mobilizare [...]

Art.119. – Germania renunta in favoarea Principalelor Puteri aliate si asociate la toate titlurile si drepturile ei asupra posesiunilor de peste mari [...]

Art.160. – Incepand cu 31.martie 1920. totalitatea efectivelor armatei landurilor ce constituie Germania nu va trebui sa depaseasca o suta de mii de oameni, inclusiv ofiteri si trupe anexe.[...]

Art.173. – Orice serviciu militar universal obligatoriu va fi abolit in Germania.”

                                              (Extras din Tratatul de la Versailles din 28.iunie1919.)

Sarcina de lucru

Evidentiati conditia Germaniei dupa razboi si argumentati cauza aparitiei noilor crize in Europa dupa razboi.

Cele 14 puncte ale lui W.Wilson

"Cele paisprezece puncte" au fost prezentate de Preşedintele Statelor Unite ale Americii, Woodrow Wilson, în sesiunea comună a Congresului din 8 ianuarie 1918. În discursul său, Wilson a încercat să stabilească un proiect viabil pentru restabilirea păcii în Europa după încheierea Primului Război Mondial. Idealismul demonstrat de Wilson în timpul discursului sus-numit i-a oferit preşedintelui american o poziţie de conducere morală printre Aliaţi şi a încurajat Puterile Centrale să capituleze.
Discursul a fost rostit cu aproximativ zece luni înainte ca Armistiţiul cu Germania să încheie Primul Război Mondial, dar declaraţia celor 14 puncte a devenit baza termenilor capitulării Germaniei, aşa cum a fost negociat la Conferinţa de pace de la Paris, din 1919, şi cum s-a legiferat prin Versailles. Până la urmă, doar 4 puncte au fost adoptate complet în reconstrucţia postbelică a Europei, iar Statele Unite au refuzat să ratifice Tratatul de la Versailles.

Dintre cele 14 puncte, 8 trebuiau să fie considerate obligatorii spre a fi înfăptuite, iar celelalte erau considerate specifice, nuanţând că s-ar „cuveni” realizate, fiindcă, după părerea preşedintelui american, nu erau absolut indispensabile.

1. Primul din cele paisprezecece puncte, proclamate la 8 ianuarie 1918, prevedea că în viitor "nu vor mai exista acorduri internaţionale private de niciun fel, ci doar convenţii de pace publice, încheiate deschis". Astfel, scopul clar al acestui punct este de a interzice tratatele secrete sau anumite secţiuni secrete ale unor tratate, iar, în viitor, fiecare tratat trebuind să facă parte din legile internaţionale, pentru că, altfel, orice tratat secret tinde să submineze soliditatea întregii structuri a convenţiilor internaţionale, care este propusă să fie construită’’.
2. Punctul al 2-lea, referitor la navigaţia maritimă liberă, trebuie înţeles împreună cu punctul al paisprezecelea (care propune constituirea unei Ligi a Naţiunilor), navigaţia pe mări urmând să fie practicată astfel: liber în timpul unei păci generale, sub controlul Ligii Naţiunilor pentru impunerea convenţiilor internaţionale în timpul unui război general deschis, sau în timpul unui război limitat, care să nu implice nerespectarea convenţiilor internaţionale, Liga Naţiunilor urmând să rămână neutră. Acest punct lovea în interesele comerciale ale Imperiului Britanic. Premierul britanic Lloyd George a refuzat să accepte acest punct, iar restul Aliaţilor l-au acceptat cu dificultate.
3. Punctul al 3-lea se referea la îndepărtarea, pe cât posibil, a tuturor barierelor economice şi restabilirea unor condiţii egale pentru comerţul internaţional între naţiunile care erau de acord cu principiile păcii şi se asociau pentru menţinerea ei.
4. Dezarmarea era propusă la nivel mondial, ca o cerinţă obligatorie pentru menţinerea păcii, iar "toate armamentele naţionale vor fi reduse până la ultimul punct compatibil cu securitatea ţării’’
5. Punctul 5, referitor la chestiunile coloniale, a introdus temeri între Aliaţi, pentru că atât Franţa, cât şi Anglia erau deţinătoare ale unor importante imperii coloniale, iar problemele coloniilor erau, asfel, redeschise, oferindu-se şansa naţiunilor supuse să se ridice împotriva dominaţiei străine. Desigur, nu a fost intenţia preşedintelui american să dea naştere la noi focare de conflict, ci el a dorit ca acest punct sa se aplice numai coloniilor create de război, cum era cazul coloniilor germane.
6. Prin punctul 6 se urmărea ca Rusia, considerată încă o mare putere, să fie atrasă în rândul naţiunilor doritoare de pace, să fie supusă şi ea programului de pace propus de Woodrow Wilson şi să colaboreze cu naţiunile libere pentru menţinerea păcii şi a stabilităţii politice internaţionale.
7. "Belgia trebuia evacuată şi restaurată fără nicio tentativă de limitare a suveranităţii de care ea se bucura împreună cu alte naţiuni libere", era ideea forte cuprinsă la punctul 7, pentru că americanii erau susţinătorii puternici ai cauzei belgiene.
8. Surprinzător a fost faptul că reintrarea Alsaciei şi Lorenei în posesia Franţei a fost inclusă în categoria punctelor neobligatorii, deşi hotărârea de redobândire a acestor teritorii stătuse la baza politicii franceze timp de cincizeci de ani şi provocase sacrificii fără precedent în război.
9. Reajustarea frontierelor Italiei în baza principiului autodeterminarii naţionalităţilor.
10. În mod similar, punctul 9 prevedea reajustarea frontierelor Austro-Ungariei în baza principiului autodeterminarii naţionalităţilor, lucru care a permis apariţia statelor Cehoslovacia, Austria, Ungaria şi reîntregirea României şi apariţia Regatului Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor – viitoarea Iugoslavie.
11. România, Serbia şi Muntenegrul trebuiau evacuate, iar teritoriile ocupate retrocedate. Serbiei îi trebuia acordat acces liber la mare. Relaţiile dintre statele balcanice trebuiau determinate prin înţelegeri bilaterale, acestor state urmând să li se ofere garanţii internaţionale pentru independenţa politică şi integritatea lor teritorială.
12. Imperiul Otoman îşi va afla sfârşitul în acest război, punctul 12, în baza principiului de autodeterminare care solicita ca ,,celelalte naţionalităţi, care se aflau în acest moment sub dominaţia turcă, vor trebui să le fie asigurate o securitate neîndoielnică vieţii lor şi de posibilitatea neîngrădită de a se dezvolta autonom’’. Acest punct stabilea şi regimul de circulaţie liberă a strâmtorilor Bosfor şi Dardanele, în condiţiile garanţiilor internaţionale. Acest punct reitera promisiunea făcută kurzilor pentru formarea unui stat naţional, promisiune nerespectată de niciuna dintre marile puteri.
13. Problema statului polonez era destul de complexă, pentru că era destul de greu să i se acorde acces liber şi direct la mare. Până la urmă, Poloniei i-a fost acordată regiunea Sileziei Superioare şi ieşire la Marea Baltică prin zona oraşului Poznan şi s-a creat Coridorul polonez, care delimita Prusia Orientală de restul Germaniei.
14. Poate cel mai important punct din cele 14 a fost ultimul. Acesta susţinea crearea unei instituţii internaţionale de menţinere a păcii, o organizaţie care să fie "atât a celor mari, cât şi a celor mici”, ce vor face parte din această Ligă a Naţiunilor. Aceasta Ligă a Naţiunilor era bazată pe principiul securităţii colective a tuturor statelor, care doreau respectarea convenţiilor internaţionale.

Tema 5

III.  Un nou mod a purta razboiul       1 ora            

-Anii 1915-1917                 

Doc.7

„În pofida calculelor statelor majore, a iluziilor nutrite, în general, că războiul în epoca industrială se va termina repede, războiul din 1914 s-a dovedit a fi o succesiune de campanii pustiitoare, pline de neprevăzut, cu uriaşe sforţări materiale şi umane: după campania surprizelor din 1914, au urmat cele din 1915 şi 1916 dominate de "strategia epuizării”.

C.Hlihor, ISTORIA SECOLULUI XX, Bucuresti, 1999

Sarcina de lucru: Sa identificati o caracteristica a noului tip de razboi.

Doc. 8

Prin atacarea fortaretei Verdun de o important strategica deosebita, in februarie 1916 germanii vroiau sa dea Frantei „lovitura de gratie”. Au murit mii de soldaţi de ambele parti dar Verdunul a rămas in mana francezilor. In lupta dusa pe râul Somme, in cursul atacului britanic, inca din prima zi au murit peste 60 000 de oameni. Marile pierderi aproape ca au lăsat fara combatanţi armata voluntara engleza.”

Jean Jaques Beker- Franta in razboi 1914-1918

                                              

Sarcina de lucru: Sa precizeze o consecinta a bataliei de la Verdun

                                              

Doc. 9

„La data de 22 august 1915 Japonia declara război Germaniei si isi îndreaptă atcul împotriva coloniei germane Tsingtao. Aceasta este cucerita după 11 saptamani, in urma unei ofensive alături de trupe britanice. Navele militare germane sunt urmărite prin Oceanul Indian, prin sudul Atlanticului si lupte navale grele se înregistrează lângă insulele Maldive si pe lângă portul chilian Coronel. Coloniile germane din sud-vestul Africii au fost atacate de forte sud-africane, iar cele din estul Africii de forte britanice. Niciodată nu existase un război de o asemenea anvergura in istoria mondiala. Pe tot parcursul lui s-au introdus tehnici noi si invenţii ucigătoare tot mai eficiente.”

                                                                             Jay M. Winter-Primul razboi mondial

Sarcina de lucru

Evidentiati de ce acest conflict este considerat mondial

Tema 4

I.                   Cauzele razboiului. Inceputul razboiului

-Primul război mondial.                                       1 ora

Doc. 3

„Cauzele primului război mondial trebuie căutate in secolul al XIX-lea- perioada extrem de importanta atât din punct de vedere economic cat si din punct de vedere social, ideologic si politic. Mai întâi de toate in acest interval de timp s-a încheiat prima perioada a capitalismului industrial(1789-1871) caracterizata prin începuturile, maturizarea si puternica dezvoltare a capitalismului si a început a doua perioada (1871-1917) in care au fost create printr-o dezvoltare relativ paşnica a capitalismului, premisele trecerii de la capitalismul premonopolist la cel monopolist. De aceea caracteristica dominanta a ultimului sfert al secolului al XIX-lea si începutul secolului al XX-lea a fost creşterea gigantica a producţiei industriale. Datele statistice de mai jos sunt edificatoare in acest sens:

Lupta pentru putere a Marilor Puteri bazata pe dezvoltarea economica uimitoare de-a lungul secolului al XIX-lea. Astfel pana in 1914 puterile s-au concentrat in doua alianţe opuse. Pe o parte a baricadei se aflau Puterile Centrale, in frunte cu Germania si Austro-Ungaria”

Istoria Europei-Jean Carpentier/Francois Lebrun

Sarcina de lucru

Sa se analizeze cauza cresterii rivalitatilor dintre marile puteri din perspectiva economica.

Doc. 4      

„Războiul a izbucnit insa din sud-est Europei, din Balcani. Acest teritoriu aparţinuse iniţial Imperiului Otoman dar retragerea turcilor a cauzat un vid de putere pentru acapararea cărora concurau Italia si Imperiul Austro-Ungar. In 1908 imperiul Austro-Ungar ocupa Bosnia-Hertegovina. Aceasta măsura i-a iritat in mod deosebit pe sârbii localnici cat si Regatul Sârb învecinat. Aliatul tradiţional al Serbiei, Rusia a protestat , dar nu era pregătit pentru acordarea ajutorului militar. Situaţia din regiune era supertensionata, când in 28 iunie 1914 studentul naţionalist Gavrilo Princip l-a asasinat pe moştenitorul tronului austriac Franz Ferdinand.

            In urma asasinatului evenimentele se precipita. Monarhia inversunata acuza pentru asasinat Regatul Sârb pe care-l ataca in 28 iulie. Peste 2 zile Rusia mobilizează in ajutorul sârbilor o armata de 1,2 milioane de militari. Germania somează Rusia sa-si retragă forţele in 24 de ore in caz contrar ii declara razboi. Rusia refuza ultimatumul si Germania se tine de promisiune. Franta primeşte si ea declaraţia de război a Germaniei in data de 3 august, ea fiind aliata rusei.

            Conform planului Schlieffen, Franta trebuia atacata înainte ca Rusia sa fie gata de război, altfel Germania era obligata sa lupte pe doua fronturi: in est si in vest.”

                                               Istoria Europei-Jean Carpentier/Francois Lebrun

Sarcina de lucru

Sa se analizeze cauza izbucnirii primului razboi mondial din perspectiva politica

Doc. 5

-„Planurile strategice ale celor doua tabere se bazau pe convingerea ca războiul va fi de scurta durata. Armata germana a invadat Belgia si a ocupat partea de nord-est a Frantei, ajungând in apropierea Pariului, insa a fost oprita pe râul Marna. Fiecare dintre partile beligerante se stabileşte pe poziţiile cucerite si construieşte cate o reţea de tranşee, care sunt separate doar de o fasie de pamant-„pamantul nimanui”.Transeele se întind pe o lungime de 700 km in nordul Frantei, de la Canalul Mânecii pana in Elvetia. Pana la urma lupta din tranşee de pe frontul de vest a durat patru ani. Luptele durau lini întregi in cazul unor mari breşe combatanţii mureau cu zecile de mii intr-o singura zi. Rezultatul a fost cucerirea unei fasii de cativa metri de pamant Pana la sfarsitul războiului pe acest front nici una din parti nu a reuşit o înaintare mai mare de 65 km.

                                               Jean Jaques Beker- Franta in razboi 1914-1918

Sarcina de lucru

Analizati caracteristica frontului in vest

Doc. 6

„In acest timp se duceau lupte grele si pe frontul de est. In lupta cu ruşii armat austr-ungara a sucombat si germanii au trebuit sa transfere aici o armata mai mare decât era planificata iniţial. Al doilea front, de care se temeau atât de mult la începutul războiului, a devenit o realitate. Dar in 1914 cu victoriile de la Tannenberg si de la lacurile Mazur apoi invadarea Poloniei, aflata sub suveranitate Rusiei, au dobândit  pe neaşteptate mari victorii asupra Rusiei. In acelaşi an Bulgaria intra in război de partea Germaniei si armata formata din trupe bulgaresti si germane ocupa cu rapiditate Serbia. Trupele austriece nu au avut prea mult succes pe frontul balcanic si cel de est dar fata de Italia , care in 1915 trecuse de partea Antantei, au repurtat o serie de succese. In 1916 si România a intrat in război de partea Antantei, dar germanii, intr-o campanie scurta si executata impecabil au invadat o mare parte a tarii obtinand o sursa importanta de titei.”
                                               Jean Jaques Beker- Franta in razboi 1914-1918

Sarcina de lucru

Analizati caracteristica frontului in est